Apocalypse Now - -1979- - Francis Ford Coppola

 

Despre Razboiul din Vietnam s-au facut multe filme, s-au scris sute de carti, s-au realizat multe documentare si emisiuni, s-au analizat efectele si s-a disecat istoria. Pentru cine n-a fost la lectia de istorie, razboiul din Vietnam a inceput in 1959 si s-a terminat pe 30 aprilie 1975.

Pentru americani a fost un esec, desi din cele 1.4 milioane de victime din cadrul fortelor militare, doar 6% au fost de-ai lor. Bineinteles ca nu o lectie de istoria va putea fi citita aici, pentru mai multe detalii despre Vietnamul de Sud si alegerile gresite pe care le-a facut S.U.A., cat si despre cauzele acestui razboi, puteti gasi cu siguranta de-a lungul si de-a latul internetului…

Filmul a fost inspirat de Heart of Darkness a lui Joseph Conrad si incepe pe muzica The Doors (The End), intr-o camera de hotel cu patul dezordonat in care sta intins capitanul Willard (Martin Sheen) parca desprins de tot ce inseamna material, visand la o misiune. Se gaseste cineva care sa ii dea o misiune, sa-l gaseasca pe colonelul Kurtz (Marlon Brando), un razvratit cu o cariera perfecta in spate, ascuns in propriul sanctuar in Cambodgia, inconjurat de montagnarzi.

Nu vreau sa povestesc ce se intampla si cum, cu siguranta e cel mai bun film de razboi facut vreodata, si nu spectacolul e cel care ramane (desi e impecabil construit), ci absurdul unui razboi, permanenta deplasare a motivatiei dinspre bine spre rau, alienarea pana la extrem.

Ceea ce il evidentiaza este suprarealismul si simbolismul folosite pentru a detalia modul in care nebunia si salbaticia unui razboi transforma natura umana.

Cu : Martin Sheen, Robert Duvall, Marlon Brando, Frederic Forrest

Regia: Francis Ford Coppola, scenariu: Francis Ford Coppola, Michael Herr,John Milius,  imaginea: Vittorio Storaro, montaj: Lisa Fruchtman

Link util, daca sunteti interesati de scenariul original : http://corky.net/scripts/apocalypseNow.html

 

Bine si rau

Unde cautam sa gasim, ne intoarcem inapoi la ce suntem de fapt. Irepetabili, scrupulosi, falsi, obligati, inselati, inteligenti, nefolositori, bolnavi, viciosi, frumosi, trecatori, paranoici, stabili, curiosi, in atatea feluri, imposibil de tinut evidenta. Undeva, intr-o alta lume, proiectiile noastre se plimba in tihna pe o alee lunga, fara capat, fara pomi, fara soare, fara zambete. Niste statui umblatoare, cu fetele roase de bine si de rau, intre care se zbat neputincioase si mizerabile. Cu sangele verde pulsand grabit in toate maruntaiele si iesind prin buzele de ceara, imobile, nevrute. Si la portile judecatorului, statuile ingenuncheaza umile, cand planetele se opresc in loc si le privesc, hlizindu-se indiferente de soarta lor. E frig, parca aerul se incovoaie printre degetele strambe iar cand ajunge la genunchii rotunzi, se tavaleste pe sub ei, ca un musuroi, stergand amintirile din cealalta viata, fara nicio ezitare. Atunci judecatorul mut doar le priveste, cu golul in privire si cu inima care salta de bucurie ca si de data asta bietele statui vor ispasi pedepse fara termen. Iar ele, inversunate se mai intorc cu gandul in timp si se lasa mintite de culori si de gusturi dulcege, se impiedica de imagini demente, frante in vietile lor mici si oloage. Iar cu fata inclinata spre podeaua hasurata, ochii arunca vapai si lacrimi, sufletele pline de iubiri si de ura ard in incertitudini cumplite, fiarele se intorc impotriva lor si milioanele de imagini se aduna prietenoase pe marginea toracelor, dribland senzatiile bietelor suflete conventionale. E tot mai frig, se sting luminile, judecatorul priveste printre perdele de ciment, statui ingenuncheate isi numara secundele si din palmele lor zvacnesc ziduri inalte ale fortaretelor de penitenta. Se separa aerul si se ridica lumina si intuneric, se deschid porti si se inchid usi. Statuile ingenuncheate isi muta privirile injectate in vidul ochilor de judecator. Drept la tot ce nu au avut drept. La o clipa cat bataia ceasului. Unele brate se ridica, altele cad abatute. Unele umbla in lumina , altele raman inerte in intuneric. Doar cuvantul se repeta fara final, peste toate, pana cand planetele se pun in miscare, descoperind un soare patrat si o luna triunghiulara. Aleea se desface ca o pastaie si dincolo de hasuri se nasc muntii si apele, de neurcat si de netrecut. Si din ochii judecatorului vin clipele fara sfarsit, de trait la infinit, repetabile, necontrolabile, incolore. Si sub lumina, deasupra intunericului, ca o pedeapsa suprema si ca o eliberare definitiva, se intinde EUL lor si al nimanui, cu viata si cu moarte, cu iubire si cu ura, cu bine si cu rau.

Am sa te fac sa razi sau cum am descoperit indiferenta

Am sa gasesc putere sa-ti inteleg dilemele

Poate doar eu pot sa strang in mine

Am sa ma prefac ca e totul bine

Poate doar eu stiu ce cauti serile

Am sa invat sa ascult chiar daca nu-mi place

Poate doar eu stiu cum e sa fii singur

Am sa te iert chiar daca mi se pare imposibil

Poate doar eu stiu ca iertarea e un drum lung

Am sa fac lumea mai buna pentru tine

Poate doar eu pot sa ridic ceva dincolo de frustari

Am sa zambesc chiar daca nu-mi vine

Poate doar eu gasesc ca asa e cel mai bine

Am sa te fac sa razi, sa strigi ca esti in viata

Sa nu-ti lasi pasii sa stea prea mult intr-un loc

Sa crezi ca viata e frumoasa

Sa canti, sa stii sa vrei sa poti

Am sa deschid toti ochii pentru tine

Si am sa chem toti binefacatorii

Sa te aduca inapoi la mine

Sa te trezeasca si sa te faca bine.

Efect

 

Am sa plec. Parca te lasa durerea de dinti. Usor, la stanga. Ce de formalitati. Dupa dupa dupa. Daca ai fi vazut atatea sunete, ma lasai undeva si dispareai. Nu stiu nici macar cum arata, parca umbra se indeasa pe sub mine si miroase a iaurt si a inele. Da-mi tu o replica, sa ma ajuti. Urca urca pana la conopida. Stiam eu ca nu-i de gluma cu unul ca el. Am tot incercat sa ma ascund fara sa stii ce imi spuneai unde. De ce sa pleci, lasa lumina. Nu mai vreau sa mananc sau. Zguduitul rotilor de tramvai pe pervazul de la baie. Trancanesti degeaba si ma plictisesti. Dar lasa parca nu-i nicio tragedie sa spui imi pare rau. Profiti de starea mea. Nu stii cum macii deschid cutiile de porumb am sa clatesc ochiul cu otet si prin iunie cand pleci. Vino mai aproape. Asta-i chiar o nebunie. Sa ma duci asa, cu zaharelul. Cine te crezi ca mi-ai spart vaza si soarecii umbla goi prin tavan pana la bunica ta senila la coltul hartiei. Mai ca te credeam. Daca poti sa ma scarpini in spatele genunchiului, am o panza de paienjen rasucita ca o tigara fumata pe jumatate si ma orbeste lumina de la aragaz daca tu nu vii poate pot sa rad de grija ta. Am inchis rata si m-a certat cu ciocul ala portocaliu. Asta da aiureala. Hai sa ma lasi sa te iubesc pe langa plasma sau dupa ceas sau pe la pranz. Unde pot sa ciripesc si eu in voie, hop ca ma innebunesti cu teoriile tale invechite.M-am indragostit de un tirbuson ma lasi sa dorm sau vrei sa canti acum dimineata albastra nu vine asa cand vrei tu. Ti-am pipait piciorul transparent. Nu pot sa cred ca nu ai citit scrisoarea si daca ai plecat de ce nu ai lasat focul stins si mancarea rece sau poate am imbatranit cine stie unde ma duc sau daca ma intorc parca zboara cerul pe deasupra mea iar eu nu stiu sa ma fi cuibarit in polonic pentru o zi. Asta chiar ca n-am mai auzit-o sa pescuiesti ornitorinci la miezul noptii pe bulevard cu geamul inchis si sa mai vii sa-mi si spui. Ai mainile reci mi-e dor sa fie calde dar de ce nu deschizi sertarul am lasat acolo o bucata din coapsa mea sa o iei si sa o ascunzi in portofel poate iti foloseste daca iei si tu un avion sa plutesti pana la intersectia cu creionul meu de ochi. Nu ma mai iubesti, hai spune sa plec sau poate tu cand vine iarna si apar morcovii si daca vrei pot sa te iubesc si eu pe jumatate si unde ma lasai si dispareai eu urlam ca ma ciupea un picamar de obraz dar tu nu dupa. Am sa merg la cofetaria in care mi-ai dat un bilet spre anarhia asta in care tu m-ai trimis dupa ce m-ai ranit cu o pana de strut si nu stiu cum si daca dar dupa ma furnica pe nas cu fier forjat ca nu tu ai fost. Dupa.

I like life

I should smile. Now I’m trying. Happiness unpacked. I can see you, you’re amazing. Light look, brilliant teeth, no remorses. Let’s live forever. Youth. Green leaf. Gold wings. I like butterflies. Cookies. Flowers. Flavours. Touch. Promises. Moon. Beauty. Words of love. Dance. Blue sky. Chains of freedom. Mum. Fingers. Skin. Long hair. Purple eyes. Water. True friendship. Red wine. Dreams. I want to fall in love! To laugh! To die for! To enjoy running through the light! To feel the blue. To be there, whenever I want to. To believe in.

 

I remember nothing. I want to be young forever. Dizzy new heights…

ei

coafeza mea Claudia. vanzatoarea mea Elena. dentistul meu Razvan. profesorul meu Andrei. catelul meu Whisky. colegul meu George. prietena mea Gabi. veterinarul catelului meu Alina. iubitul meu din gradinita Dorin. cunostinta mea Medea. confidenta mea Romanita. rivala mea in liceu Maria. corespondentul meu Stefan. modelul meu Sanziana. cantareata mea Juli. actorul meu Ryan. pictorul meu Renee. fostul meu iubit  Dan. amica mea Andreea. furnizorul meu Fifi. instalatorul meu Ion. primarul meu Adrian. prim ministrul meu Calin. anestezistul meu Eugen. chirurgul meu Antal. DJ-ul meu Toma. graficianul meu Bogdan. fratele meu Cristi. eul cui daca nu al meu Rox-ana.

before dawn

 

un scurt metraj, Bálint Kenyeres regizor. one crane- sequential shot film. inainte de rasarit, un camion ce se opreste intr-un camp. refugiatii alearga disperati spre el. se urca. farul nefunctional asumat. nicio vorba in poveste. long distance shot, o tacere apasatoare, aparenta. camionul pleaca. te gandesti la trafic de carne vie, la ilegalitate. la orice, in prima instanta. lumina rece, campul de necuprins, motorul care iti ramane in timpane. si pe carare, camionul isi vede de drum… pana cand. inapoi cu cativa metri. dar de ce? o masina de politie. o sirena. inca o masina. inca una. camionul inapoi. oamenii speriati.

un elicopter care survoleaza zona.

inainte de rasarit…

o pereche de ochi uitati si o valiza. unii merg mai departe, cu un strop de speranta.

cutremurator.

Im yours

daca asa

mi-am permis sa ma intreb cand si cum si daca asa. parca nimic. culmea e ca am gasit raspunsul. desi. ai vazut un foc arzand mocnit. si-ti vine sa stergi ochii de funingine. asa, cu intrebari. dar de ce e asa si nu altfel. ma gandesc ca nu e bine sa te tot intrebi de ce asa si nu altfel. ca asa e sa fie. oamenii se impart in buni si rai. indiferent de alte criterii. jason mraz canta i’m yours ca asa a fost sa fie. focul arde cand are el chef. serialul se difuzeaza ca asa vrea poporul. cainele se freaca de iarba ca asa vrea coloana lui. bush se razboieste ca asa vrea p**a lui. panourile electorale apar in campul tau vizual ca asa vor candidatii. taranii sparg seminte la cinema ca asa stiu ei film.  batranii se uita stramb cand ai o fusta pan’ la c*r ca asa vad ei ‘tineretul’. baietii te fluiera pe strada ca asa vor hormonii lor patetici. functionarii iti vorbesc in reluare ca asa vrea seful lor. chelnerita iti toarna votca dupa o juma de ora ca asa vrea neuronul ei obosit. frac’tu te injura ca asa vrea gura lui. el/ ea te acuza ca asa vrea ratiunea lui/ei frigida. painea te priveste gales ca asa vrea graul. eu sunt acolo unde vreau, cand vreau ca asa vreau. EU.

Ashes and Snow * O CAPODOPERA *

“Feather to fire, fire to blood, blood to bone, bone to marrow, marrow to ashes,

ashes to snow…”

Dupa patruzeci de expeditii in India, Egipt, Sri Lanka, Kenya, Antarctica si altele, un individ, Gregory Colbert ‘elibereaza’ o instalatie de fotografii, un film si o nuvela in scrisori numite generic Ashes and Snow. La expozitia de la Nomadic Museum, din Mexico City au fost prezenti 5.4 milioane de oameni din toata lumea, in intervalul 18 ianuarie- 27 aprilie 2008. Niciuna dintre fotografiile lui Colbert nu a fost colata digital sau supraimpresionata. Filmul NU este un documentar. Intre trecut si prezent, intre firesc si nefiresc, intre umbra si lumina, povestea in tonuri sepia, te transporta pe nesimtite acolo unde de multe ori ai gandit ca poti ajunge, dar nu ai reusit sa pasesti. Simboluri si adevaruri pictate cu rabdare, oameni care tac si canta de dinauntrul lor cu o forta ce zguduie cerul, elefantii ce asculta  pulsul muritorului, munca mintilor, dinamica nisipului din desert, liniste, o voce ce-si aduce mereu aminte, o visare. O calatorie in, prin, datorita acestui film. Rar. Genial.                             

                                                

                                                                www.ashesandsnow.org

sa ne bem dintr-o cana

dincolo de cuvinte

tacere vie. m-am urcat pe ata de la ac. stralucirea din ochelarii de soare. skyline. otrava de sobolani si pizza la pachet. invers. spasme in degetul mic de la picior. drept. stang. aparat. neaparat. am deschis un briceag. pielita. culori sterse de pe geamul de la masina. te rog sa taci. macar. opusul tau. al lui. el. ea. decizii. am incuiat o usa in spatele careia se nascuse un elefant. parafango. fie-ca-re. readucere. apasare. du-te acolo si fa aia. si daca. sunt acasa. nu-mai. am deschis un ochi si nu vedeam strop. da-mi cheile. lasa. iarta. mergi. umbla un tantar in paharul meu de vin. apa moarta. eficienta maxima. deschideri. decupate. ma mai suporti. in-ca. dar de ce da sau nu sau poate. nu stiu ca se initiaza. parca da. asmutire. revedere. la. pa. hai. unde am gasit coltul de carare aurie, am sapat canal pe dedesubt. am inghetat rau. tare. nu vreau sa plec din scorbura. lumina. soare. raze. sper. fiecare. gasesc motive. aparente. ritmuri. linii. fete. iluzii. adevaruri. fiecare. unul. toti. viata e. e albastra. mov. dragoste. multa.