Am sa plec. Parca te lasa durerea de dinti. Usor, la stanga. Ce de formalitati. Dupa dupa dupa. Daca ai fi vazut atatea sunete, ma lasai undeva si dispareai. Nu stiu nici macar cum arata, parca umbra se indeasa pe sub mine si miroase a iaurt si a inele. Da-mi tu o replica, sa ma ajuti. Urca urca pana la conopida. Stiam eu ca nu-i de gluma cu unul ca el. Am tot incercat sa ma ascund fara sa stii ce imi spuneai unde. De ce sa pleci, lasa lumina. Nu mai vreau sa mananc sau. Zguduitul rotilor de tramvai pe pervazul de la baie. Trancanesti degeaba si ma plictisesti. Dar lasa parca nu-i nicio tragedie sa spui imi pare rau. Profiti de starea mea. Nu stii cum macii deschid cutiile de porumb am sa clatesc ochiul cu otet si prin iunie cand pleci. Vino mai aproape. Asta-i chiar o nebunie. Sa ma duci asa, cu zaharelul. Cine te crezi ca mi-ai spart vaza si soarecii umbla goi prin tavan pana la bunica ta senila la coltul hartiei. Mai ca te credeam. Daca poti sa ma scarpini in spatele genunchiului, am o panza de paienjen rasucita ca o tigara fumata pe jumatate si ma orbeste lumina de la aragaz daca tu nu vii poate pot sa rad de grija ta. Am inchis rata si m-a certat cu ciocul ala portocaliu. Asta da aiureala. Hai sa ma lasi sa te iubesc pe langa plasma sau dupa ceas sau pe la pranz. Unde pot sa ciripesc si eu in voie, hop ca ma innebunesti cu teoriile tale invechite.M-am indragostit de un tirbuson ma lasi sa dorm sau vrei sa canti acum dimineata albastra nu vine asa cand vrei tu. Ti-am pipait piciorul transparent. Nu pot sa cred ca nu ai citit scrisoarea si daca ai plecat de ce nu ai lasat focul stins si mancarea rece sau poate am imbatranit cine stie unde ma duc sau daca ma intorc parca zboara cerul pe deasupra mea iar eu nu stiu sa ma fi cuibarit in polonic pentru o zi. Asta chiar ca n-am mai auzit-o sa pescuiesti ornitorinci la miezul noptii pe bulevard cu geamul inchis si sa mai vii sa-mi si spui. Ai mainile reci mi-e dor sa fie calde dar de ce nu deschizi sertarul am lasat acolo o bucata din coapsa mea sa o iei si sa o ascunzi in portofel poate iti foloseste daca iei si tu un avion sa plutesti pana la intersectia cu creionul meu de ochi. Nu ma mai iubesti, hai spune sa plec sau poate tu cand vine iarna si apar morcovii si daca vrei pot sa te iubesc si eu pe jumatate si unde ma lasai si dispareai eu urlam ca ma ciupea un picamar de obraz dar tu nu dupa. Am sa merg la cofetaria in care mi-ai dat un bilet spre anarhia asta in care tu m-ai trimis dupa ce m-ai ranit cu o pana de strut si nu stiu cum si daca dar dupa ma furnica pe nas cu fier forjat ca nu tu ai fost. Dupa.
