“Nebunia” din ochii lui prindea formele cele mai elaborate de ganduri si cuvinte nerostite, ascunse, obsedante, delirante. Pe marginea prapastiei acele de sub talpi intepau programat, criza ficatului se resimtea pe cerul gurii, iar oasele impungeau in piele, cu voiosia unui copil ce intinde mana spre soare. – Te-am cautat vreo 2 ani, de fapt, ultimii 2 ani i-am numarat cautandu-te. Nu iti reprosez nimic, am nevoie de un raspuns. Acum. Isi croia dum printre perdelele dormitorului, il furnicau, ii uscau fata si televizorul urla sententios ca in tara oamenii au iesit in strada Nebunul se crede ne-nebun. Mirosea o floare de o ora intreaga in cafeneaua situata central, isi rememora ziua si mai ales trezirea fortata de dimineata, cu alarma ceasului vibrand emotional-paranoic in urechea dreapta si cu un picior dezvelit, pictat in lumina din geam; ura sa se trezeasca dimineata, atat de deveme, uitand ce a facut cu o noapte inainte sau cu cine s-a culcat.Isi amintea chinul dintre zidurile condamnarii lui voite la rutina, la abstinenta de la creatie, la malaxare in indobitocire si mai ales disperarea ca nu are acces la iesirea din spate. -Nu sunt nebun. Tu ma privesti intr-un fel. Ma simt ca intr-o cusca aici Astept un raspuns. Acum!; Din padure il priveau miile de oameni, cu ochii iesiti din orbite, cu bratele intinse si genunchii flexati, gata de alergare. Parca dincolo de copaci vedea cerul, dar era nesigur in privinta distantei si a veleitatilor sale de magician. Mii de sclipiri ucigase si de verdicte, indoielnice prin natura autorilor necunoscuti pe care ii avea in fata, il incolteau ca o burta slinoasa de balena. Din toate relele, nu i-au ramas remuscari, ci doar cateva imagini abia conturate in memoria supraincarcata. Nu se simtea vinovat. Instinctul primar…primeaza- i s-a spus la scoala. El si ceilalti-doar niste animale evoluate. Prada trebuie depusa la locul de bastina si fortareata emotionala trebuie ridicata in timpul scurt alocat. -Nu sunt nebun, am principii, am idealuri, vad lumea ca o amestecatura de bine si rau. Discern binele de rau, iubirea de ura, pacea de razboi. Nu sunt nebun, doar neinteles Astept un raspuns. Acum! Sa imi vand sufletul sau sa mi-l mai pastrez? Sunt nebun?


a-ti vinde sufletul e mai la indemna azi decat a vinde o haina ponosita nebunul nu mai e nebun intr-o lume de presupusi ne-nebuni… Thumbs up!
“As vrea sa-mi sparg vitrina cu minciuni
Si-nchis apoi in rafturile goale,
Solemn ca-ntr-un ospiciu de nebuni
Sa-mi fac bilantul boalei ancestrale.
Falit,timid,umil si resemnat
As vrea sa ma cunosc intai pe mine,
Si vechiul sfat al bunului Socrat
Sa-l scriu pe geamul noilor vitrine.
Si-asa,stapan pe tot ce este-al meu,
As crea sa ma desfac de orice vina,
Sa-mi pot expune-n For sin-n Coliseu
Intreaga mea origine divina…
As vrea sa ies din geometria-n spatiu
A zambetelor binevoitoare
Si-n “mediocritatea”lui Horatiu
Sa intru-nvingator pe poarta mare.
Femeii ce-mi va spune “te iubesc”
As vrea sa-i smulg cuvintele din gura
Si buzele carnoase sa-i strivesc
Cu dintii mei de plug prin aratura…
Iar pasilor ce-mi plictisesc timpanul
As vrea sa nu le mai aud cadenta
Decat in clipa-n care capitanul
Va comnda matrozilor Partenza.
…….