nu i-a lasat niciun bilet, nu i-a spus nimic. a plecat pur si simplu. a pleca e sinonim cu a uita. a pleca inseamna a deschide usa, ca si cum nimic nu s-a intamplat si a iesi fara vreo remuscare. ‘doar nu mai crezi in iubire si in alte bazaconii?’ i-a spus de dimineata. nu, nu mai credea… nu, nici macar nu-si mai proiecta pe peretele albastru iluzii de absenta temporara invalmasita cu iubire. despartirile inseamna curse lungi fara destinatie precisa. nu i-a spus niciodata ca se vedeau pentru ultima data…pana dincolo…

universul are un suflet. numai unul. distanta dintre sufletul nostru (mai mult sau mai putin atrofiat, schimonosit, insfacat de cuvinte storcite in gura infometata) e egala cu echivalentul nostru in momentele de maxima siguranta si sinceritate fata de bietele noastre existente raportate la autodistrugerea imateriala. cu cat distanta e mai mare, cu atat sufletul cosmic se inchide mai repede. si dupa aceea, urmeaza bezna… 

a inchis cartea. sentimentul de nefericire taia prin aer si nimeni nu intra pe usa.

“Nebunia” din ochii lui prindea formele cele mai elaborate de ganduri si cuvinte nerostite, ascunse, obsedante, delirante. Pe marginea prapastiei acele de sub talpi intepau programat, criza ficatului se resimtea pe cerul gurii, iar oasele impungeau in piele, cu voiosia unui copil ce intinde mana spre soare. – Te-am cautat vreo 2 ani, de fapt, ultimii 2 ani i-am numarat cautandu-te. Nu iti reprosez nimic, am nevoie de un raspuns. Acum. Isi croia dum printre perdelele dormitorului, il furnicau, ii uscau fata si televizorul urla sententios ca in tara oamenii au iesit in strada Nebunul se crede ne-nebun. Mirosea o floare de o ora intreaga in cafeneaua situata central, isi rememora ziua si mai ales trezirea fortata de dimineata, cu alarma ceasului vibrand emotional-paranoic in urechea dreapta si cu un picior dezvelit, pictat in lumina din geam; ura sa se trezeasca dimineata, atat de deveme, uitand ce a facut cu o noapte inainte sau cu cine s-a culcat.Isi amintea chinul dintre zidurile condamnarii lui voite la rutina, la abstinenta de la creatie, la malaxare in indobitocire si mai ales disperarea ca nu are acces la iesirea din spate. -Nu sunt nebun. Tu ma privesti intr-un fel. Ma simt ca intr-o cusca aici Astept un raspuns. Acum!; Din padure il priveau miile de oameni, cu ochii iesiti din orbite, cu bratele intinse si genunchii flexati, gata de alergare. Parca dincolo de copaci vedea cerul, dar era nesigur in privinta distantei si a veleitatilor sale de magician. Mii de sclipiri ucigase si de verdicte, indoielnice prin natura autorilor necunoscuti pe care ii avea in fata, il incolteau ca o burta slinoasa de balena. Din toate relele, nu i-au ramas remuscari, ci doar cateva imagini abia conturate in memoria supraincarcata. Nu se simtea vinovat. Instinctul primar…primeaza- i s-a spus la scoala. El si ceilalti-doar niste animale evoluate. Prada trebuie depusa la locul de bastina si fortareata emotionala trebuie ridicata in timpul scurt alocat. -Nu sunt nebun, am principii, am idealuri, vad lumea ca o amestecatura de bine si rau. Discern binele de rau, iubirea de ura, pacea de razboi. Nu sunt nebun, doar neinteles Astept un raspuns. Acum! Sa imi vand sufletul sau sa mi-l mai pastrez? Sunt nebun?

zodia testoasei

cred ca traim dintr-o suita de coincidente. intalnim esec si reusita datorita unor coincidente. doua variabile. ce inseamna de fapt un esec? o coincidenta bizara pentru unii de a te lovi din nou de neputinta de a interveni in mersul lucrurilor, o neputinta cu care ne nastem, traim si murim. un esec inseamna un pas inapoi si un regret, furie, frustrare, renuntare cateodata, scrasnet din dinti si tensiune arteriala.  un esec inseamna un nod in gat. daca cineva m-ar intreba de ce esuez pe diferite planuri, i-as raspunde ca nu ma  pricep la strategii. nu ma pricep la compromis, la aplanari de conflicte si nici la salvarea oamenilor. un esec e o intamplare, o intalnire, o despartire, aruncarea cheilor pe jos, fuga, disperarea ca nu se mai poate repeta, intampla, trai, esua din nou. deci, de ce esuam?  doar pentru ca nu ne putem opune unei situatii? de ce ne invinovatim? de ce ne vedem ologi si ne torturam post-esec?

o viata de testoasa. ragaz sa vezi lucrurile mici din lumea asta mare. o testoasa nu se grabeste niciodata. nici nu vrea, nici nu poate. cat de lunga pare plaja pe care te tarasti gravitational, molatic, desprins de trupesc, abia simtit? cum arata infinitul cand prin ochii tai trece OMUL cu VIATA, OMUL fara VIATA, cosmosul,eul decapitat de ratiune si marea?  abia acum, esecul si reusita se dilata prin carapacea ta, patrund in maruntaie si prin sufletul atomic. se porneste focul si se intalneste cu apa, se duce o lupta din zero in infinit, fara sfarsit. iti aduci aminte de lucrurile mici ce se topesc si se regenereaza in constiinta ta milenara. au trecut mii de ani, vezi OMUL cu VIATA si OMUL fara VIATA. intre bine si rau, ai de ales intre esec si reusita. vei merge mai departe, in inertia destinatiei drumului lung printre lucrurile mici sau te vei opri sa salvezi lumea asta mare?

vreau sa gasesc un bilet castigator .vreau sa ma bucur. God bless you! vreau sa plec intr-o vacanta extra super mega hyper giga inedita. vreau sa te cred pana la absurd. Jesus loves you! vreau sa vad un curcubeu deasupra orasului imbatranit. vreau sa pot, sa trec dincolo, sa sar in gol, sa ma salvez. What an opportunity!

eu sunt Meredith

am 18 ani, ochii mari si gene lungi. am bucle, stiu ca va plac buclele. imi place sa-mi tin degetul mare in gura, e un tic din copilarie. visez sa plec in croaziera si sa am foarte multi iubiti. dar foarte multi, nu va puteti imagina cati! imi place sa cant….lalala…la.la..lalalala… si sa fiu aplaudata. intr-o zi am pus-o pe prietena mea, J. sa ma aplaude intruna pana la miezul noptii! ce nebunie, o usturau palmele, ma ura de moarte si ma aplauda cu frenezie pe blocul inalt de 8 etaje in care amandoua locuim de 5 ani. daca ar exista cineva cu destula rabdare si indeajuns de destupat de minte sa gaseasca talentul ce zace in mine, Meredith O., as deveni cu usurinta vedeta. nu am nicio carie, am picioare lungi si scriu caligrafic. visez la un sarut lung si …mmm… electrizant cu un artist neinteles. as putea gasi un pretext pentru o obsesie? daca inchid ochii, vad o lume din turta dulce, cu mii de figuri prietenoase si timp inghetat intr-o mansarda refugiu…o lume civilizata, ordonata apoteotic, semi-circulara, cvasi-oponenta dezintegrarii din ambientul citadin real. btw, am gasit intr-o zi o carticica mica mica, colorata roz bombon, despre cum trebuie sa folosesti tacamurile la masa. am maniere, daca vreau.nu am inteles ce legatura are rozul cu furculita, cum nu inteleg de ce trebuie sa citesti pe Balzac la scoala.J. imi spune mereu ca avem nevoie de hrana spirituala. eu alerg uneori dupa acele ceasului, dar cel mai dragut mi se pare ca in toata nebunia mea fandosita uneori, nu pot sa ma opresc din a ma intreba, acele de ce nu se mai opresc? cred ca nu am suficiente planuri si nici suficiente numere de telefon ca sa ma simt cu adevarat importanta….la urma urmei, cine a auzit de Meredith O. care alearga dupa acele ceasului?

eu sunt Meredith! Si veti auzi in curand de mine. la modul serios!

Go, Slash!

 

te-ai supărat că nu-mi mai pasă? te rog, lasă fiţele. oamenii sunt josnici prin natura lor. Ce am câştiga dacă ne-am ierta unul pe altul? Sau dacă ne-am păstra nevinovaţi şi fără resentimente? Nimic, totul e o pierdere de timp.  cât de ciudat sună…mă supăr dacă nu faci nu ştiu ce şi nu ştiu cum… ei na? supără-te! supărarea trece, zicea un băiat pe care l-am cunoscut in facultate, de o sinceritate devastatoare… de aia nu m-am putut supăra niciodată pe el. eu nu mă pot supăra pe oamenii sinceri. pe toţi  ceilalţi am voie. şi nu am un plan fix cu durata supărării. write me soon!

Noblesse Oblige vin la Bucuresti

6 noiembrie-Club Control Bucuresti

TANZ, MEPHISTO!!!

Utopia dudelor

pe mana dreapta mi-au crescut ramuri albe. intr-un platou asezonat cu crustacee se scrie poezia unei utopii. se indoaie creionul sub apasarea venelor pulsand cu viata, prin care curge alert lichidul-sindrom farewell to guns. aminteam de scurtele momente de reverie, cu lumea ideala, intr-o scrisoare pe care n-am expediat-o niciodata. ramurile mele, despre care vorbesc adesea cu licuricii rataciti printre cearsafuri, se ridica la tavan- ca la cer, se innoada extraconjugal si se frang intr-o discutie absurda despre aruncatul gunoiului. propun o campanie world wide de aruncat gunoiul din case, din cosuri, din vieti, din creiere, din mentalitati, din suflete, o campanie cu acelasi punct de pornire si cu timp fix de executare. sa ramana doar utopia poeziei si poezia utopiei ca vom fi candva normal de lucizi, de sincronizati si in aceeasi masura patetici, idioti, naivi, snobi. dar fara sa depasim maximul alocat. printre crustacee sa se nasca ramuri si paiete, iar dudele sa viseze si sa spuna intr-un glas : I love you, dude!

conversatii nocturne

Prietena mea, omida derutata. Deschide usa, te rog si lasa-ma sa ma asez, sunt extenuata! De ce? Te rog nu ma intreba nimic, nici eu nu stiu. Am gustat salata de fructe azi la pranz.am fumat. M-am gandit ca trebuie sa existe o cale de mijloc. Vreau o noua forma de viata.

Prietena mea ma priveste curioasa, asezata pe bratul fotoliului, tarandu-si maruntaiele prin neant. Te rog sa te linistesti, sa respiri adanc, si maine e o zi. Poate ar fi bine sa te casatoresti.

poate nu. omida se casatoreste vreodata?

omul cauta puterea. bani. insetat de putere, de a detine, de a se raporta la… citesc: cum sa-l dai gata in pat. bani.  tot putere si manipulare. prietenul meu ma manipuleaza. bani. cum sa-l dai  gata in pat. tineretea, patul de lemn de stejar si cearsafurile albe, fara amintiri, fara identitate, fara putere. presa manipuleaza. setea de putere otraveste. te otraveste. bani. iti iau foc ochii si cobori in pivnita, unde ultimele resurse de apa si de paine te vor salva pentru inca o zi. omul te cauta. cauta cercul perfect al unui morman de felii de pepene rosu. traiasca puterea ta intru a mea! banii mei ! banii tai! bani. bani. bani…Azi e ziua Frantei, 220 ani de la caderea Bastiliei… aujourd’hui c’est l’anniversaire de mon cher pere!