Breaking the waves – Lars von Trier – 1996
Dacă ai văzut vreodată un film de Lars von Trier, e imposibil să-l uiţi, măcar pentru controversa pe care o stârneşte. Breaking the waves face parte din trilogia „Golden Heart” din care mai fac parte şi Idioţii (1998 ) şi Dancer in the dark (2000) şi este un film despre …dragoste, despre neîmplinire, despre revoltă şi renunţare, despre suflet, despre Dumnezeu. Contextul în care Bess se îndrăgosteşte absurd şi disperat de Jan, ca şi accidentul prin care el rămâne paralizat de la gât în jos, se oferă prin interpretarea cel puţin provocatoare a regizorului, care reuşeşte să iasă din canoanele unei poveşti de dragoste plafonate şi hazardate şi construieşte o convenţie digerabilă şi imprevizibilă a unor sentimente trăite pe jumătate de protagonişti. Bess e obsedată de neputinţa lui Jan, se roagă la Dumnezeu neîncetat ca el să-şi revină. Dumnezeu care le înţelege pe toate şi le acceptă aşa cum sunt.
Filmul e dozat cu multe revelaţii universale, cu metafore şi mai ales cu ceea ce numesc eu „zvâc”, fără de care nu ar fi supravieţuit. Tehnica aparent haotică a lui von Trier, este incredibil de bine delimitată de Dogma 95 (al cărei fondator este…). Un film de înghiţit în gol şi de tras aer în piept…
Ashes and Snow * O CAPODOPERA *
“Feather to fire, fire to blood, blood to bone, bone to marrow, marrow to ashes,
ashes to snow…”
Dupa patruzeci de expeditii in India, Egipt, Sri Lanka, Kenya, Antarctica si altele, un individ, Gregory Colbert ‘elibereaza’ o instalatie de fotografii, un film si o nuvela in scrisori numite generic Ashes and Snow. La expozitia de la Nomadic Museum, din Mexico City au fost prezenti 5.4 milioane de oameni din toata lumea, in intervalul 18 ianuarie- 27 aprilie 2008. Niciuna dintre fotografiile lui Colbert nu a fost colata digital sau supraimpresionata. Filmul NU este un documentar. Intre trecut si prezent, intre firesc si nefiresc, intre umbra si lumina, povestea in tonuri sepia, te transporta pe nesimtite acolo unde de multe ori ai gandit ca poti ajunge, dar nu ai reusit sa pasesti. Simboluri si adevaruri pictate cu rabdare, oameni care tac si canta de dinauntrul lor cu o forta ce zguduie cerul, elefantii ce asculta pulsul muritorului, munca mintilor, dinamica nisipului din desert, liniste, o voce ce-si aduce mereu aminte, o visare. O calatorie in, prin, datorita acestui film. Rar. Genial.



