dincolo

mă voi opri acolo sus, de unde pot să văd oraşul, de unde pot să iau decizii verticale. iar de acolo, de deasupra paraliziei generale, voi răsufla uşurată că lumea se opreşte să mă ia în seamă, să mă privească cu ochi calzi, să-mi asculte poveştile.

gândurile se autoedifică în 15 minute.   15 minute de absenţă înfloritoare, obtuză, sedativă. mă voi gândi la tine, la o jumătate de zi, la o privire, la o rămăşiţă de fericire, la un răspuns îngropat în inepţii, mă voi gândi din nou la tine. în 15 minute viaţa mea s-ar putea schimba de cel puţin 3 ori. în 15 minute am reuşit să mă mint perfect.

de acolo de sus, luminile îmi par nişte degete învelite în promisiuni de ciocolată albă. zâmbetele îmi par ultimele răvaşe de iubire. iar viaţa îmi pare un dans sincronizat pe o piesă defibrilată… auzi? tic tac tic tac bum bum? asta e viaţa pe care o vedem de acolo de sus. poate, la urma urmei, viaţa e doar o invenţie deprimantă-poate ne tăvălim în vis fără să ne strigăm pe nume, fără să ne hotărâm ce rol vom juca de data asta. 

de dincolo, din oblonul nedeschis, am să învăţ azi să nu mă mai joc. în fix 15 minute.

Cand luminile se sting

Inima iti bate tot mai tare. Simti sangele cum ti se scurge prin venele atrofiate. Si nu stii daca ceea ce simti e oboseala sau fericire, daca e extaz sau dezmortire. Ceasul ticaie apatic. Si luminile se sting, una cate una, fara sa te intrebe. Inca o zi. Cu multe cuvinte si glasuri distorsionate ce iti suna in timpane, disperate, complexate, crizate, entuziasmate. Tic-tac. Timpul sta. Treci la pastile de dormit. Nu vrei sa dormi. Vrei sa stai, sa construiesti amintiri si fraze dragute pentru mai tarziu. Tic-tac. Iti trece prin minte o jumatate de fata pe care sigur n-ai vazut-o prea de aproape si prin nari isi face loc un parfum cunoscut. Tic-tac. Cat de tarziu sa fie. Parca tot ce ai facut azi a fost sa stai pironit cu privirea la un petic de piele invelit in hartie. Si soarele care te-a ars pe umeri si te-a certat. Tic-tac. Luminile se tot sting. Parca nu se mai opresc. Raman doar cateva sa prelungeasca ticaitul plafonat si sumbru al unui ceas. Care e al tau. Tic-tac. Se lasa linistea, sentimentele tale framantate in argila se cuibaresc obosite. Si se mai stinge o lumina. Tic-tac. Si inca una, si inca una, si inca una… Noapte buna…