librărie maaaare, sute de mii de volume, fotografie, aici îmi place. Orson Welles imortalizat. Citizen Kane, un film cum nu s-a mai văzut, şi îmi spun eu mie, nu se va mai face vreodată ceva la fel de bun, niciodată. Zăbovesc pe instaneele de la filmări, damn ce aş fi vrut să fiu şi eu acolo. Sesizez prin nări un miros plăcut, de puşti non emo, care îşi ascunde iubirile neîmpărtăşite în paginile colorate ale unui volum cu fotografii din Islanda. Aud încet, printre alte acorduri…je chante, je chante… Mă întorc uşor la dreapta, da, chiar e un puşti de 16 ani, cu părul blond, însoţit de o doamnă trecută de a doua tinereţe… să fie mama? Îi aud… Wieviel kostet das? Aha, nemţi deci, love you men! Îi urmăresc cum răsfoiesc concentraţi filele multicolore, fascinaţi de nou. Gehen wir einmal da! Copiii din ziua de azi au aspiraţii de călătorie… O muzică lină, de sărbătoare, inundă încăperea. E o vreme aşa de morocănoasă, că aş sta toată seara aici, doar să nu ies afară. Mă mut la alt stand. 50’s best movies….mmm… ia să vedem. Nemţii se îndreaptă spre casă. Puştiul are un tic, îşi aşează părul după ureche cu un gest blând, moralist. Brusc, se întoarce şi merge într-o direcţie fixată. Apucă o carte, îmi focalizez privirea să văd ce vrea puştiul să citească la noapte… Spre surprinderea mea, văd bolduit numele autorului. Carl Jung. Sincer, mă sperie un copil care citeşte Jung. Bineînţeles, asta nu e rău, dar parcă nici aşa… Buuun, mă întorc la ale mele… Încerc să-mi amintesc ce căutam. Nu mai ştiu. Trag cu coada ochiului să văd dacă a plecat. Da, a dispărut. Văd clar acum: Screenplay: From Dusk till Dawn: Quentin Tarantino. Aha, asta vreau.
Încăperea se aglomerează, toată lumea vine la NOI.Sau nu, că la Dalles e târg de cadouri de Crăciun. Să aruncăm un ochi. Parcă tot miroase a un puşti blond, introvertit, cuminte… Parcă toată seara asta e a lui. Je chante…je chante…
Rouroux's attic 